InsightVision: de ce cifra oficială nu spune totul

Când Institutul Național de Statistică anunță că inflația a scăzut la 5,4%, mulți români se întreabă de ce factura la supermarket nu pare să confirme această tendință. Răspunsul stă în felul în care este construit coșul de consum: o medie națională care ponderează chiria, alimentele și utilitățile după o structură revizuită rar, ce nu reflectă neapărat cheltuielile unei familii din Timișoara sau Cluj cu două venituri medii. Dacă chiria ta a crescut cu 18% în ultimul an, dar chiria reprezintă doar 8% din coșul oficial, contribuția ei la inflația calculată rămâne mică — deși impactul real în bugetul tău este major. La fel se întâmplă cu prețul la energie, care a fluctuat dramatic dar a beneficiat parțial de plafonări care maschează prețul de piață. Prin urmare, inflația personală a multor gospodării urbane cu venituri medii a depășit în 2023 rata oficială cu 3–5 puncte procentuale, conform unor calcule alternative bazate pe datele Eurostat și structura reală de cheltuieli a clasei medii române.

Ce poți face practic? Primul pas este să-ți calculezi propria rată a inflației: notează cheltuielile lunare pe categorii timp de trei luni și compară-le cu aceeași perioadă din anul anterior. Diferența procentuală este inflația ta reală — și probabil e mai mare decât 5%. Al doilea pas este să redistribui economiile astfel încât randamentul lor să bată inflația personală, nu doar pe cea oficială. Titlurile de stat Tezaur cu dobânzi între 6% și 7% anual reprezintă în acest moment un instrument care acoperă parțial eroziunea, fără risc de pierdere a capitalului. Depozitele bancare la termene mai lungi de șase luni pot completa această strategie, dar verifică ROBOR-ul actual înainte de a te angaja pe perioade lungi. Scopul nu este să devii expert în macroeconomie, ci să înțelegi suficient pentru a lua decizii mai bune cu propriile resurse.